Un di cada cinco comerciante a indica cu e proceso pa obtene permiso pa traha mester mehora

The content originally appeared on: Diario

Martijn Balkestein, director di KvK:

ORANJESTAD (AAN) – Martijn Balkestein, director di Camara di Comercio y Industria (KvK), y el a cuminza bisando cu den e conferencia di prensa aki ta comparti informacion interesante pero chikito cu nan a haya for di e encuesta pa e comerciantenan, pero nan a ricibi hopi informacion importante tocante e tema di “labor shortage”, cual KvK ta bay publica tur cos online, y lo mand’e tambe pa tur cu a participa den esaki.

            “Nos ta suplica tur esnan cu no a yena esaki ainda pa haci esey por fabor, pasobra nos stakeholders y gobierno, a laga nos sa cu nan ta sumamente interesa di haya un bista kico ta e situacion realmente, tocante e demanda di labor”, Balkestein a indica.

            El a bisa cu un di e preguntanan cu nan a pone den e survey ta “kico bo por a haci pa soluciona e problema aki? “Ta importante pa menciona cu esaki tabata un pregunta habri, kiermen e comerciantenan mes a bin cu sugerencianan y nos ta bay publica pa nan cu prioridad.

            “Un riba cinco comerciante a indica cu e proceso pa obtene un permiso, mester wordo mehora. DPL y DIMAS ta actualmente bezig pa mehora esaki, pero oficialmente e proceso ta tuma diez siman, pero en realidad e comerciantenan ta indica cu e proceso ta bay tuma hopi mas tempo.

“Otro aspecto cu 6% di e comerciantenan ta indica cu nos mester stop di construi hotel y condos. E punto 3 cu ta importante ta cu e leynan di labor na Aruba ta hopi anticua, rigido, inflexible y no ta facilita mas e circumstancianan nobo cu nos ta biba den dje, y cu nos mester moderniza y flexibiliza.

            Diez porciento ta indica cu ta bon pa subi e minimum wage pa duna hendenan chens di subi e mercado laboral. Y hopi importante ta pa duna mas training y mester haci esfuerzo pa stimula training y educacion pa aumenta e conocimentonan cu tin actualmente; ta hopi importante pa e training y educacion eleva e nivel di conocimentonan di hende pa nan tambe por tin e conducta y tambe e rekisitonan pa cu e deseonan di e dunador di trabao. Na final tabata tin un grupo cu ta indica cu mester stimula e entrepreneurnan, inverti den su infrastructura”. 

            Balkestein a subraya cu na mes momento cu Camara di Comercio ta bringa hunto cu e otro stakeholders pa limita of elimina e scarcedad di trahado, ta hopi importante pa nan tin un idea kico ta e causanan real di esaki.

            El a bisa cu tin varios aspecto cu ta hunga un rol: envehecemento di e poblacion ta hunga un rol importante. Envehecimento di e forza laboral ta otro aspecto y loke hopi hende no ta realiza ta cu e grupo di hende grandi ta aumenta, mientras cu e grupo di hende hoben ta baha. El a bisa cu e tasa di desempleo na Aruba ta historicamente abao.