Economia di mundo a inicia e temporada di fin di aña y recuperacion cu e warehousenan bashi
Experto papiando di e crisis den 'cadena di suministro': - *Esnan cu tin cen ta hisando e prijs di container
ORANJESTAD (AAN): Economista Randall Croes, a referi na un tema hopi actual durante un entrevista na e Programa 'Entrevista di Dia' cu Aldrich Croes na Hits100 FM.
E topico tabata esun di e crisis di e cadena di suministro cu ta afectando mundo henter.
Randall Croes a cuminsa refiriendo na e articulo cu recien a sali den DIARIO dialuna unda ta papia di e pesadiya di cadena di suministro.
Croes a señala cu e cadena di suministro (supply chain) ta e infrastructura di transporte cu e economianan mester pa e suministro di materianan prima yega fabrica, energia yega na e plantanan di energia manera petroleo, gas, carbon. E wafnan cu mester ricibi e mercancianan y materianan prima (palo, plastic, gas, y tur cos cu ta usa pa traha otro productonan).
Ora cu e economia a start, e ta manera un motor cu a dura hopi tempo para y diripiente ta start'e y kier pa e draai, a splica.
Randall Croes a bisa cu China a hiba un strategia di Covid cu tabata cera su portanan completamente pa restringi fluho di hende y esey a haci tambe cu algun fabrica pa cierto tempo. Ora cu inicia bek nan ta pidiendo pa yena stock bek.
El a remarca cu un cos importante cu a pasa den mundo ta cu durante e pandemia, ora cu e fabricanan a cera, nan a bende nan inventario. "E fabrica di keds a sigui bende keds, pero e no a ordo keds nobo pa hinca den e warehouse".
Ora cu e economia a start, tur hende kier cumpra keds y ta bay tira un bista den e warehouse y e warehouse ta bashi. Locual ta haci e ora ta pidi un pedido urgente pa fabrica keds, e economista a indica.
E fabrica di keds tambe tin hende sinta na cas. Ora e kier start, algun di e hendenan no a bin traha bek pasobra algun hende a cambia di trabao y no a bolbe. E fabrica di keds ora cu el a order plastic, e fabrica mes tambe a bende tur su inventario y e ta haye cu e tin cu produci hopi cantidad pa 'supply' tur su clientenan (esey overtime) y pidi mas cu normal, pasobra nan ta dura 12 luna, den pasado, ta produci y nan ta yena nan inventario prome cu Pasco pa asina nan warehouse por ta yen yen di keds, cla pa fin di aña, Croes a ilustra.
E biaha aki, e economia di mundo a inicia e temporada di fin di aña y e recuperacion cu e warehousenan bashi pasobra a 'come nan' durante e pandemia pasobra hopi di e fabricanan a cera, a enfatisa.
Esaki ta nifica cu e doñonan di e fabricanan ta buscando hende pa traha 24 ora en bes di 8 ora. Nan ta bestel mas mercancia pa nan por 'supply' e demanda di mundo y esey ta causa aumento di prijs di container pa transporte.
Prijsnan a cuminsa subi pasobra, esun cu por paga ta paga mas pa e container yega dilanti di esun cu ta paga menos. Esaki ta mara na e ley di oferta y demanda. Asina capitalismo ta. "Esnan cu tin cen ta hisando e prijs di container y e ta bira un prijs mundial cu ta bira mas halto, Randall Croes a splica.
Aworaki tin comerciantenan na Aruba cu ta confrontando e problema aki. Na China ta puntrando nan cuanto nan ta dispuesto pa paga pa e container yega Aruba y esun cu por paga e suma lo haya e container na Aruba. Esun cu no por lo tin cu keda warda y keda sin suministronan pa atende cu e demanda.
Como consecuencia di esaki, e prijs di e productonan ta subiendo y ta algo cu por anticipa tambe for di e momento cu a surgi e problema cu e barconan den e Canal di Suez. Akinan e companianan di flete a perde hopi placa, cu nan tin cu recupera awor, a agrega.
Related News
Hopi migrante bibando legal na Aruba sin acceso na servicionan esencial
Ta urgi Gobierno pa yega na un acuerdo husto pa trahadonan di limpiesa di SKOA
‘Burnout’ ta causa nivel halto di AO y limitacion di servicionan den varios departamen...