Trastorno di Espectrum Autista
ORANJESTAD (AAN) Dia 18 di Februari ta duna atencion mundialmente, na e Syndrome di Asperger, cual ta un trastorno di e Espectro Autista (TEA), cu ta caracteriza su mes cu e muchanan cu tin’e ta presenta problemanan cu destrezanan social, emocional y di comunicacion, pero no ta manifesta retraso di lenguahe.
E Syndrome di Asperger ta hiba e nomber di su descubrido, Hans Asperger, un Pediatra di Viena, cu na aña 1944 a describi un conhunto di patronchi di comportacion, cerca algun di su pashentnan, kendenan tabata presenta problemanan di comunicacion, coordinacion, y aptitudnan social.
Dia 18 di Februari ta wordo conmemora e Dia Internacional di Syndrome di Asperger cu e meta di crea consenshi den e poblacion, tocante e capacidadnan di aprendizahe y trabao den e personanan cu tin e trastorno aki, cu e fin di fomenta nan inclusion den e sociedad.
E Organizacion Mundial di Salud (WHO), ta papia di un average di un di cada 160 mucha, na nivel mundial tin e condicion di TEA.
E trastorno aki ta wordo diagnostica, principalmente, ora cu e menornan ta den nan etapa di edad escolar, y ta mas frecuente cerca mucha homber cu mucha muher. Ta wordo calcula cu pa cada cinco mucha cu dicho condicion, un ta mucha muher.
Algun caracteristica: (*) Tendencia na inmadurez social. (*) E muchanan ta relaciona miho cu hende adulto cu nan hacie cu nan peers. (*) Retraso motriz. (*) Preocupacionnan peculiar.
E adultonan cu Asperger ta presenta dificultad pa demostra empatia cu otro personanan y ta sigui mustra dificultad cu interaccion social.
E trastorno aki ta presente durante henter e bida di e personanan cu ta padece di dje, sinembargo e sintomanan por aumenta of disminui den e transcurso di tempo, y hopi ta depende tambe di con lihe nan a haya atencion adecua.
E tratamento ta diferi di un pashent pa otro, y ta depende tambe di e sintomanan cu nan ta manifesta.
Tratamento: Intervencionnan educativo specializa, entrenamento den habilidadnan social, terapia di lenguahe, entrenamento den integracion sensorial of ocupacional, segun edad, den e caso di adultonan, psicoterapia of terapia cognitivo-conductual, y medicamento.
Related News
Fraccion di MEP a reuni cu Respaldo den e prome mesa di dialogo pa salud mental
Veld di SV San Luis Deportivo ta ricibi su luznan LED
Ministro mustrando sosten na e campaña ‘Biba cu Epilepsia’ di Fundacion Epilepsia Aruba